Istorie

Un fapt istoric interesant este că, datorită frescei Cina cea de Taină şi picturii celebre Mona Lisa, polihistorul italian a fost considerat unul dintre cei mai semnificativi pictori ai Renaşterii timp de trei secole şi jumătate, cu toate că a făcut de asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii şi hidrodinamicii, pe care, deşi nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influenţând în mod categoric progresul ştiinţific.

Mănăstirea Putna se găseşte în Podişul Moldovei şi este cea mai importantă ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Biserica este una dintre cele mai renumite mănăstiri din România şi este vizitată în fiecare an de mii de credincioşi. Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce a condus Moldova timp de 47 de ani.

Napoleon Bonaparte a cucerit jumătate din Europa după care Franţa a devenit puternică; legile sale, reformele care au făcut viaţa supuşilor săi mai buni, funcţionează şi astăzi. Napoleon Bonaparte (1769-1821) este cea mai controversată figură istorică din toate timpurile.

Prinţul Philip de Edinburgh, soţul reginei Elisabeta a II-a, a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Timp de 74 de ani, a fost sprijinul reginei şi a fost cel mai longeviv prinţ consort din istoria regatului. Nu a fost numit niciodată rege, deoarece o regulă mai veche a monarhiei britanice prevede, că titlul de rege poate fi dat doar celui care moşteneşte tronul, deci nu poate fi câştigat prin căsătorie.

Nicolae Iorga a fost un poet, enciclopedist, profesor universitar al Facultăţii de istorie a Universităţii din Bucureşti, istoric, academician la doar 39 de ani, fondatorul şi director al Şcolii Române din Paris. A editat şi a condus numeroase ziare şi reviste. Cele mai importante publicaţii: Istoria românilor în 10 volume sau Istoria literaturii româneşti.

Prima capitală a Ţării Româneşti a fost la Curtea de Argeş. Conform unor săpături arheologice încă din anul 1200, aici a existat o mică reşedinţă voievodală şi o biserică. În anul 1365, voievodul Vladislav I (Vlaicu) a bătut primele monede româneşti, ducaţii de argint şi banul, astfel s-a înfiinţat prima monetărie a Ţării Româneşti.