Folosim module cookie pe site-ul nostru web. Modulele cookie sunt folosite pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi utilizarea site-ului nostru internet. Prin continuarea utilizării acestui site, vă exprimaţi acordul privind folosirea de către noi a modulelor cookie.
Meniu

Care a fost prima capitală a Ţării Româneşti?

Mihai Popa
26.07.2020 10:08:04
Care a fost prima capitală a Ţării Româneşti?

Prima capitală a Ţării Româneşti a fost la Curtea de Argeş. Conform unor săpături arheologice încă din anul 1200, aici a existat o mică reşedinţă voievodală şi o biserică. În anul 1365, voievodul Vladislav I (Vlaicu) a bătut primele monede româneşti, ducaţii de argint şi banul, astfel s-a înfiinţat prima monetărie a Ţării Româneşti.

Curtea de Argeş, municipiul judeţului Argeş, a fost prima capitală a Ţării Româneşti. Aici, s-au născut domnitorii cei mai renumiţi din istoria medievală a Ţării Româneşti, ca Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân. Situat de o parte şi de alta a Argeşului, înconjurat de dealurile munţilor Făgăraş, acest ţinut străvechi reprezintă una dintre cele mai vechi aşezări din România, care păstrează importante edificii bizantine de pe teritoriul ţării noastre.

Mănăstirea Curtea de Argeş, necropolă regală Neagoe Basarab si sotia Doamna Neacsa

Oraşul Curtea de Argeş a decăzut după mutarea capitalei Ţării Româneşti la Târgovişte, dar şi-a recăpătat prestigiul odată cu desemnarea catedralei Mănăstirii Curtea de Argeş drept necropolă regală de către Carol I. Oraşul are o istorie îndelungată, dar astăzi este cunoscut mai mult datorită mănăstirii cu acelaşi nume, ctitorită de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab, între anii 1515 şi 1517.

În decursul timpului, au dat peste această mănăstire multe necazuri şi primejdii, jafuri şi stricăciuni, cutremure şi incendii. Între anii 1875 şi 1886, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş a fost refăcută în forma de astăzi, după planurile unui arhitect francez, angajat de către Regele Carol I.

Considerată drept una dintre minunile arhitecturale ale ţării, necropola domnească şi mai apoi regală este o mănăstire din România care cuprinde şi biserica episcopală, una dintre cele mai cunoscute monumente medievale din Ţara Românească şi un important centru de pelerinaj.

La Curtea de Argeş, se găsesc mormintele regilor şi reginelor României. Aici se află şi o evanghelie scrisă cu litere de aur de către Regina Elisabeta.

Regele Mihai I, ultimul nostru rege

Mihai I, ultimul rege al României, a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani. Înmormântarea a fost pe 16 decembrie 2017, când zeci de mii de oameni au fost alături de regele Mihai I, pe ultimul drum al Majestăţii Sale.  Trupul neînsufleţit a regelui se află la Curtea de Argeş în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

În amintirea Regelui Mihai I, au apărut mai multe timbre şi emisiuni comemorative. Pe o splendidă medalie comemorativă placată parţial cu aur, este înfăţişat portretul regelui Mihai I din tinereţe, stema Regatului Român şi Castelul Peleş, una dintre cele mai frumoase castele din România. Această medalie unică se poate comanda la un preţ accesibil, este parte a unei colecţii intitulat „Făuritori de ţară”.

Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeş

Deasemenea, este disponibilă şi medalia în amintirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul care a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeş, biserica Sf. Gheorghe şi Mitropolia din Târgovişte. Această medalie placată cu aur şi argint, prezintă portretul voievodului, un fragment din învăţăturile lui către fiul său Teodosie şi Mănăstirea Curtea de Argeş.

Etichete legate de conținut: Făuritori de ţară Istorie

Căutare