Mănăstirea Putna, locul de odihnă al lui Ştefan cel Mare
Mănăstirea Putna se găseşte în Podişul Moldovei şi este cea mai importantă ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Biserica este una dintre cele mai renumite mănăstiri din România şi este vizitată în fiecare an de mii de credincioşi. Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce a condus Moldova timp de 47 de ani.
Turnurile Mănăstirii Putna
Mănăstirea a fost construită între anii 1466-1469, într-o perioadă de linişte şi a rămas până astăzi cea mai reprezentativă mănăstire pentru români. Aici se găseşte unul dintre cele mai bogate muzee monahale, a cărui colecţie cuprinde diferite manuscrise rare şi obiecte de cult. În apropierea mănăstirii se află chilia Sf. Daniil Sihastrul, săpată de acesta în stâncă.
Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn, pe a cărui fațadă se află stema Moldovei, capul de bour. Interiorul bisericii a fost pictat conform caracterului specific artei bizantine, dintre care s-au păstrat din păcate puţine. Altarul este separat de naos printr-un iconostas bogat ornamentat, dar picturile interioare şi exterioare a bisericii au fost distruse în decursul vremurilor. Turnul Tezaurului este singura clădire, care a rămas neschimbată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.
În interiorul Mănăstirii Putna se mai află Turnul Clopotniţei şi Turnul lui Eminescu, nume date clădirii în care, în anul 1871, cel mai mare poet român a înnoptat mai multe nopţi. Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc. Biserica originală a fost demolată în anul 1654. De-a lungul timpului, mănăstirea a fost reconstruită de mai multe ori, dar nu s-a respectat planul iniţial al clădirii.
Este deosebit modul, în care a fost ales locul pe care avea să fie zidită Mănăstirea Putna. Legenda spune, că Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfân
t a tras cu arcul dintr-un vârf de munte ce este lângă mănăstire, numit Dealul Crucii, şi unde a ajuns săgeata, acolo au început lucrările de construcţie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Dintre icoane se remarcă Tripticul Deisis, despre care tradiţia spune, că Ştefan obişnuia să o poarte în timpul numeroaselor sale bătălii. Această operă de artă religioasă reprezintă Mântuitorul Iisus Hristos, alături de Fecioara Maria şi Ioan Botezătorul. O altă icoană emblematică a mănăstirii este icoana „Maica Domnului cu Pruncul”, care a fost adusă în Moldova de către cea de-a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare.