Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României

Andrei s-a născut la Betsaida, în nordul Ţării Sfinte, aşezată pe malul Lacului Ghenizaret, unde se varsă râul Iordan. Frate cu Simon Petru, amândoi au fost pescari. Sfântului Ioan Botezătorul, profetul lui Dumnezeu, văzându-l pe Iisus, i-a spus lui Andrei: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!”. Când Iisus le-a zis: „Veniţi după Mine”, l-au urmărit fără îndoială.

Sfântul Apostol Andrei a rămas în memoria creştinilor ca primul apostol din cei 12. Este numit şi „Cel dintâi chemat”, pentru că el a răspuns primul chemării lui Iisus Hristos la apostolat. A fost printre primii patru dintre apostolii preferaţi, alături de Petru, Ioan şi Iacob. L-a întovărăşit pe Iisus prin Ţara Sfântă, s-a încredinţat de învăţăturile lui şi a fost martor la minunile pe care le-a săvârşit. Sfântul Andrei a suferit mult, fiind de faţă la durerile, suferinţele şi jignirile la care l-au supus iudeii pe Mântuitor. A văzut răstignirea lui Iisus pe cruce şi învierea sa din morţi.

După învierea lui Iisus şi Pogorârea Duhului Sfânt, apostolii au rămas câţiva ani la Ierusalim şi s-au apucat de formarea Bisericii. Sinodul Apostolic a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, unde apostolii au tras la sorţi pentru a hotărî, unde vor continua activitatea creştină. Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său, Apostolul Petru prin Asia Mică, apoi a depăşit pe teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde a petrecut ceva timp şi şi-a continuat misiunea de predicare a evangheliei, apoi ajungând până în Cherson şi Rusia, i-a creştinat pe strămoşii noştri geto-daci.

Crucea Sfântului Andrei în formă de X

Sfântul Andrei a făcut mult pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu şi datorit acestei fapt şi alte ţări îl au ca patron spiritual. Scoţia are pe drapel crucea Sfântul Andrei, iar Spania, Bulgaria, Ciprul, Grecia şi Rusia, dar şi marinarii şi pescarii greci îl consideră drept ocrotitorul lor. Sfântul Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe ca Amalfi, Bordeaux, Brugge, Napoli, Brescia, Ravenna, Mantua, Patras. S-a întors în Tracia, la Patras, „poarta occidentală a Greciei”, şi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, astfel încât, în scurt timp, s-a alcătuit o comunitate a ucenicilor lui Iisus. Pentru aceasta, proconsulul roman, Egeatus a poruncit ca Andrei să fie întemniţat, dar apostolul şi în închisoare şi-a continuat propovăduirea. Pedeapsa pe care a primit-o a fost moartea prin răstignire, dar a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Iisus, şi a dorit să i se facă o cruce de altă formă.

A murit în oraşul Patras ca martir în ziua de 20 noiembrie a anului 60 e.n., răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X. Tradiţia spune că moartea lui a provocat o furtună puternică, care i-a orbit pe cei ce asistau la răstignire. Moaştele Sfântului au fost păstrate în oraşul Patras până în anul 357, când împăratul Constanţiu al II-lea le-a dus în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu ocazia sfinţirii acestei biserici. Acestea au fost păstrate întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul s-a înduplecat rugăminţilor oamenilor din Patras şi le-a înapoiat capul Sfântului Andrei. Pe 8 mai 1208, în timpul Cruciadei a patra, trupul Sfântului a fost furat din Constantinopol şi dus în catedrala oraşului italian Amalfi, fiind păstrate în domul San Andrea, într-o criptă. Când Constantinopolul a căzut, fratele ultimului împărat bizantin, Toma Paleologul, refugiind la Roma, a dus cu el capul şi un deget al Sfântului Andrei şi le-a oferit papei Pius al II-lea. Aceste moaşte au fost aşezate în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1462 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. Pelerinii aici se pot închina sfintelor moaşte, precum şi unei bucăţi din crucea în formă de X, pe care acesta a fost răstignit. Lângă această biserică se află şi fântâna Sfântului Andrei.

Peştera Sfântului Andrei în Dobrogea

Cinstitul Cap al Sfântului Andrei a fost adus în România de două ori: prima dată la Iaşi, în anul 1996, cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. A fost pentru prima dată în istoria pelerinajului din România când peste un milion de credincioşi au venit de a onora, la Iaşi, pe Sfântul Apostol Andrei şi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. A doua oară în anul 2011 la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, de hramul Sfântului Dimitrie Basarabov.

Tradiţia românească memorează prezenţa Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea, unde apostolul şi însoţitorii săi au vieţuit într-o peşteră, într-o poiană din pădurea Migilet, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani. În anul 1943 acest aşezământ a fost sfinţit cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În această biserică din peşteră, în pronaos, este un pat scobit în piatră, despre care se spune că aici se odihnea apostolul Andrei. Peştera Sfântului Andrei din România este cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României şi considerată Bethleemul creştinismului românesc. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o şi numai după anul 1990 a fost refăcută biserica. În zilele noastre, în acest loc a fost ridicat şi „Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”. Astăzi, mii de credincioşi vizitează acest loc unde a trăit Sfântul Andrei, astfel a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România.