Mănăstirea Prislop, important loc de pelerinaj
Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara este un sat care aparţine oraşului Haţeg. De aproape şapte secole, în zonă se găsește unul dintre cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, într-una dintre regiunile cele mai pitoreşti din România. Pe acest teritoriu, în „Ţara Haţegului”, leagănul poporului român, se găsește Mănăstirea Prislop.
Legătura între Mănăstire şi Părintele Arsenie Boca
Sfântul Nicodim, îndrumătorul şi reorganizatorul monahismului românesc din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a ctitorit Mănăstirea Prislop, înconjurată de dealuri. Fiică a domnitorului Moise Vodă Basarab, Domniţa Zamfira, auzind de Mănăstirea Prislop şi de izvorul cu puteri miraculoase de lângă mănăstire, a băut din apa izvorului şi s-a vindecat. Domniţa Zamfira a restaurat biserica mănăstirii între anii 1564 și 1580, devenind a doua ctitoră a Mănăstirii Prislop. A împodobit biserica cu o pictură nouă în frescă şi a dăruit bisericii o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. În anul 1762, biserica a fost incendiată şi au rămas numai opt scene din „Acatistul Maicii Domnului”, icoana hramului – Sfântul Ioan Evanghelistul – şi fragmente din Judecata de Apoi.
Părintele Arsenie Boca, călugăr aici timp de 41 de ani, este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Prislop. A pictat fresce şi icoane foarte valoroase, a reorganizat viaţa de obşte şi a redat mănăstirii frumuseţea sa originară.
Părintele Arsenie a conceput şi a zidit o clopotniţă pe stânca unui deal de lângă biserică, având un deosebit aspect decorativ, precum şi o frumoasă oală decorativă lucrată din bucăți de ţiglă verde. La poalele lui, a amenajat un lac în care se reflectă și biserica, şi clopotniţa. Deasupra dealului clopotniţei, a zidit un original saivan, foarte admirat şi considerat „saivan dacic”. Duhovnic şi clarvăzător, teolog şi pictor de icoane, făcător de minuni, Părintele Arsenie Boca este un fenomen unic în istoria monahismului românesc.
Mii de pelerini din toate colţurile ţării
Biserica Mănăstirii Prislop şi povestea domniţei Zamfira, cea care a patronat reconstruirea aşezării, l-au fascinat chiar şi pe istoricul Nicolae Iorga, care le-a descris în volumul „Neamul Românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească”, publicat în 1906.
Un loc de pelerinaj pentru credincioşi este peştera săpată în stâncă a Sfântului Ioan de la Prislop, numită „Casa Sfântului”. Mormântul părintelui Arsenie Boca se află în cimitirul Mănăstirii Prislop, la mică distanţă de această peşteră. Un important pelerinaj se desfășoară zilnic la mormântul părintelui Arsenie, considerat de credincioşi sfântul Ardealului, devenind astfel unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
