Epoca vikingilor

Strămoşii norvegienilor, suedezilor, danezilor, islandezilor şi chiar a unora dintre englezi au fost vikingii, un popor germanic care a trăit în Scandinavia între secolele al VIII-lea şi al XI-lea. Ei au cucerit numeroasele mici regate englezeşti din acea vreme, teritoriul actual al Finlandei, iar apoi au descoperit America!

Se credea că vikingii erau neînfricaţi şi chiar şi astăzi se crede că au excelat mai ales ca războinici şi piraţi de temut, deşi normanzii „cu inimă crudă” au fost, de asemenea, marinari şi comercianţi excelenţi, care au dezvoltat un imperiu cultural complex  începând cu secolul al VIII-lea. Cunoscuţi şi sub numele de normanzi, aceştia beau din craniile duşmanilor lor şi uneori îşi sacrificau sclavii zeului Odin, zeul viking cu un singur ochi, sau lui Thor, zeul tunetului şi al fertilităţii.

Cultura normandă

După oraşele-state ale Greciei antice, a urmat o lungă pauză până când normanzii au introdus din nou democraţia. Deşi erau conduşi de căpetenii - care puteau obţine această poziţie nu numai prin moştenire, ci şi ca drept pentru fapte eroice - aceştia trebuiau să prezinte toate deciziile lor "parlamentului" tribului numit „thing”, pentru a fi adoptate. Parlamentul Islandei, locuit de vikingi, a fost primul parlament asemănător cu cel pe care îl avem astăzi în Europa. Vikingii, deşi renumiţi ca războinici feroce, erau îngăduitori cu infractorii lor: în loc de pedeapsa cu moartea, îi condamnau adesea pe cei vinovaţi la exil. De asemenea, îşi preţuiau foarte mult familiile: legăturile de sânge erau atât de sacre încât renegarea cuiva din familie era considerată cea mai mare pedeapsă.

Normanzii îşi decorau bogat armele şi hainele femeilor cu argint şi aur. Tronul bogat sculptat al capului familiei era întotdeauna transportat acolo unde se mutau. Femeile vikinge erau excelente ţesătoare, iar prin intermediul comerţului aveau acces la ţesături arabe şi chiar indiene. Arta lor, deşi „pur decorativă” (nu au creat opere în interes personal), era omniprezentă: de la mânerul de sabie la nasturii pentru haine, de la picioarele paturilor la prora navelor, sculpturile de animale erau peste tot. Se credea că acestea alungă spiritele rele şi favorizează zeii.

Conchistadori şi exploratori

Corăbiile erau cele mai impozante creaţii ale lor, de care vikingii erau pe bună dreptate mândri. Aceste corăbii erau iuţi şi puteau naviga independent de vânt, având şi vâsle, pe lângă velatură. Vikingii au făcut comerţ şi au cucerit, navigând prin nordul Europei şi de-a lungul coastelor europene şi africane ale Mediteranei - făcând comerţ cu toată lumea, de la Gibraltar până în Palestina. Între secolele al VIII-lea şi al XI-lea, au cucerit numeroase mici regate englezeşti  la acea vreme, teritoriul Finlandei de astăzi şi, de acolo, spre sud, o mare parte din ceea ce este astăzi Rusia, până la Marea Neagră, stabilindu-se chiar şi în Islanda şi descoperind apoi America!

Oficial, Cristofor Columb a descoperit America, dar există dovezi conform cărora normanzii au fost primii care au descoperit teritoriul american, sub conducerea lui Erik cel Roşu (950-1004) care a fost exilat din Islanda timp de trei ani pentru crimă, când a decis să se îndrepte nu spre Bătrânul Continent, ci spre Vestul necunoscut, pe o corabie împreună cu adepţii săi. Traversând Atlanticul, a debarcat pe insula Groenlanda, unde a înfiinţat mai multe aşezări, iar la sfârşitul exilului său a adus mai mulţi membri ai triburilor din Islanda. Vikingii din Groenlanda au navigat chiar şi pe continentul american şi s-au stabilit pe coasta actualei Terranova. Deşi vikingii americani au dispărut după o generaţie sau două, din cauza iernilor neobişnuit de lungi şi reci chiar şi pentru ei şi a atacurilor eschimoşilor (sau indienilor), aceştia au fost, fără îndoială, primii colonişti europeni din America.

Odin şi Thor pe emisiuni unice

În mitologia germanică, Odin este considerat zeul suprem al zeilor nordici. El este zeul războiului, al victoriei, al nebuniei, al dominaţiei, al morţii, al înţelepciunii, al poeziei, al oratoriei, al magiei al freneziei şi al alfabetului runic şi soţul zeiţei Frigg, zeiţa naşterii şi a fertilităţii. Ghana, a emis o monedă comemorativă admirabilă, este o reprezentare demnă a unei zeităţi puternice. Pe moneda de dimensiuni considerabile şi cu un design bogat în detalii, Hugin şi Munin, corbii lui Odin anume Gândul şi Memoria, stau pe umerii lui Odin şi îi şoptesc la ureche. Reversul monedei îi prezintă pe Geri şi Freki, cei doi lupi ai săi. Odin le oferă toată mâncarea care îi este servită, dar el se hrăneşte exclusiv cu vin.

Odin a avut mai mulţi copii, dar numai câţiva dintre ei s-au născut din legătura cu Frigg. El a avut copii nu numai cu uriaşe, ci şi cu mai multe femei muritoare, acestea erau începutul unor linii de sânge regal. Primul născut Thor - mama sa era giganta Jörd, pământul însuşi -, zeul tunetului, fulgerului şi furtunii, era invincibil. Un bărbat cu o forţă uriaşă, deosebit de curajos, de origine nobilă, dar şi naiv, încăpăţânat, iritabil şi iute la mânie. În ciuda tuturor acestor lucruri, este prietenos şi bun la suflet şi este responsabil pentru recoltele bune şi vremea favorabilă. Arma distinctivă a lui Thor este Mjölnir, un puternic ciocan de război care revine mereu în mâna celui care îl mânuieşte. Frumoasa monedă este o reprezentare pe măsura puternicii zeităţi, cu figura stilizată familiară a lui Thor şi a inseparabilului său ciocan de război deasupra divinităţii.

Acum puteţi intra în posesia acestor  uimitoare monede, cumpărând din magazinul nostru online. Plasaţi comanda cât de curând, stocul nostru este limitat!