Croaţia - adio kuna, introducere a monedei euro

Ocupaţia croată, înfiinţarea statului croat

Croaţii au venit în Balcani din sud-estul Poloniei de astăzi la sfârşitul secolului al VII-lea. S-au stabilit pe malul mării şi pe câmpia dintre Sava şi Drava. Fondatorul statului croat a fost prinţul Tomislav I, care a fost menţionat ca rege într-o scrisoare papală din anul 92. De la această dată este atestat  Regatul Croaţiei. Totuşi, a fost de scurtă durată: când regele Zvonimir a murit în 1089 fără succesor, a izbucnit o răscoală, care s-a încheiat prin cucerirea ţării de către Ladislau I al Ungariei în 1091. Regatul Croaţiei a fost apoi dizolvat şi, deşi a avut diferite grade de autonomie, a rămas parte a Regatului Ungariei până la Tratatul de la Trianon.

Între cele două războaie mondiale, Croaţia a făcut parte din Regatul Iugoslaviei sub conducerea sârbilor, creat de puterile Antantei prin tratatele de pace de la Versailles, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost republică anexată sub ocupaţie germană, înainte de a deveni republică membră a Iugoslaviei reînfiinţate sub conducerea comunistă după încheierea războiului. În 1991, ca parte a dezintegrării statelor marionete comuniste europene, şi-a declarat separarea de Iugoslavia, împreună cu Slovenia, Bosnia şi Macedonia, dar războiul slavilor de sud a izbucnit pentru că liderii din Serbia şi Muntenegru, care formau minoritatea iugoslavă rămasă, au vrut să menţină unit statul slav de sud prin forţă. Astfel, Croaţia a obţinut independenţa deplină abia în 1995, când teritoriile sale au fost recucerite prin acţiuni militare.

Lipa şi kuna – serie monetară încântătoare

Croaţii au ales să îşi prezinte ţara prin intermediul bogăţiilor sale naturale, şi au făcut acest lucru cu simboluri cu adevărat definitorii pentru viaţa croată. Denumirea de kuna, introdusă în 1994, datează din Evul Mediu şi face referire la animalul prădător numit jder. Micul animal, cu blana sa valoroasă, trăia cândva în număr mare în Slavonia, iar conducătorii croaţi percepeau adesea taxe pe blana sa. Ulterior, timp de o mie de ani, mai multe monede croate diferite au purtat denumirea de kuna. Deoarece Slavonia făcea parte din Ungaria, jderul, a fost folosit şi în stema Regatului Ungariei, pe aversul bancnotelor de 1, 2 şi 5 kuna. Pe reversul monedelor sunt reprezentate animale tipice croate: o privighetoare pe moneda de 1 kuna, un ton, una dintre principalele capturi ale pescuitului din Marea Adriatică, pe cea de 2 kuna, şi un urs brun din Munţii Likai pe moneda de 5 kuna.

Denumirea monedei divizionare croate este lipa, cuvântul însemnând „tei” - teiul parfumat este un simbol al regiunii de câmpie Slavonia din Croaţia. Aversul monedelor înfăţişează o ramură de tei înflorită, în timp ce reversul prezintă plante croate care reprezintă peisajele de câmpie, de munte şi maritime specifice ţării, acestea fiind coloana vertebrală a agriculturii croate - agricultură, viticultură, silvicultură, cultivarea tutunului şi măcinarea uleiului. De aceea sunt reprezentate pe 1 lipa porumbul, pe 2 lipe  struguri, pe 5 lipe ramuri de stejar, pe 10 lipe frunze de tutun şi pe 20 lipe ramuri de măslin. Numai pe moneda de 50 de lipa, putem observa mândria Parcului Naţional Munţii Velebit, degenia velebitica, o plantă cu flori galbene specifică lanţurilor muntoase Velebit şi Kapela din Croaţia. Este o specie pe cale de dispariţie şi are statut de specie protejată din 1964.

Rămas bun kuna, introducere a monedei euro

În vara anului trecut, Consiliul UE a adoptat ultimele trei acte juridice necesare pentru ca Croaţia să introducă moneda euro la 1 ianuarie anul acesta, spunând astfel adio monedei sale, kuna, devenind al 20-lea stat membru al UE şi beneficiind de avantajele euro. În condiţiile în care rata inflaţiei este în creştere, iar Europa este cuprinsă de criză, croaţii speră că trecerea la euro le va oferi protecţie într-un mediu economic incert.

Croaţii folosesc de mult timp valuta euro, o parte din depozitele lor bancare sunt păstrate în moneda unică europeană de mai mulţi ani, iar valoarea maşinilor şi a proprietăţilor este exprimată în euro de mai bine de un deceniu. Desigur, mulţi oameni sunt îngrijoraţi de faptul că transformarea din kuna în euro îi va afecta din punct de vedere financiar. Mai multe grupuri politice au protestat împotriva introducerii monedei euro, argumentând că kuna este un simbol important al identităţii naţionale. De asemenea, aceştia au susţinut că moneda euro va aduce beneficii doar ţărilor mari, cum ar fi Germania şi Franţa, şi că introducerea monedei unice va arăta şi mai clar cât de săracă este ţara lor faţă de mulţi dintre vecinii lor din UE.

Setul de monede euro croate destinate circulaţiei este format din monede de 1, 2, 5, 10, 20, 20, 50 de cenţi şi 1, 2 euro. Moneda de 2 euro prezintă harta Croaţiei, în timp ce pe moneda de 1 euro regăsim jderul (care în traducere înseamnă kuna). Monedele de 10, 20 şi 50 de cenţi îl prezintă pe Nikola Tesla, om de ştiinţă de origine sârbă, care s-a născut în satul Smiljan, în apropiere de lacurile Plitvice. Monedele de 1, 2 şi 5 cenţi poartă un semn glagolitic -HR- codul internaţional al Croaţiei.

Ultimul set în circulaţie de monede naţionale croate (articolul B-202302081) şi noul set croat de monede euro (articolul B-202302082), precum şi moneda bimetalică comemorativă de 25 kuna (articolul B-202302055) emisă pentru a comemora preşedinţia Uniunii Europene, sunt acum disponibile în catalogul nostru Bursa Colecţiilor 2023/2.

Profitaţi de această oportunitate şi plasaţi comanda chiar acum!