Maria Terezia a urcat pe tron în anul 1740, în baza legii numite Pragmatica Sanctio, emisă de tatăl său, împăratul Carol al VI-lea. Această lege permitea ca o femeie să moştenească teritoriile Casei de Habsburg. Totuşi, deşi a devenit Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei şi Mare Principesă a Transilvaniei, ea nu a putut purta titlul de împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, deoarece acesta putea fi deţinut doar de un bărbat.
O domnie care a schimbat istoria Europei
După încheierea Războiului de Succesiune Austriacă, soţul său, Francisc de Lorena, a fost ales împărat al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Francisc I. Deşi el deţinea titlul imperial, Maria Terezia a fost cea care a condus în mod efectiv statul, iniţiind numeroase reforme administrative, economice şi militare. În timpul domniei sale au fost modernizate instituţiile statului, a fost reorganizat sistemul fiscal, armata a fost consolidată, iar învăţământul a devenit mai bine organizat. Reforma şcolară din 1774 a introdus în multe provincii obligativitatea învăţământului primar, fiind considerată una dintre cele mai importante măsuri ale epocii.
Maria Terezia a fost şi mama a 16 copii, dintre care cea mai cunoscută este Maria Antoaneta, viitoarea regină a Franţei. Prin căsătoriile copiilor săi, suverana a întărit alianţele politice din Europa, motiv pentru care a fost supranumită adesea „soacra Europei”.
Domnia sa are o legătură importantă şi cu teritoriile de astăzi ale României. Ea a purtat şi titlul de Mare Principesă a Transilvaniei, iar reformele sale au influenţat dezvoltarea provinciei. Au fost încurajate dezvoltarea administraţiei, organizarea militară şi activitatea economică, iar oraşe precum Sibiu, Alba Iulia sau Cluj au cunoscut o perioadă de modernizare. În Sibiu, cartierul Terezian îi poartă numele, iar în faţa fostului orfelinat se află un monument dedicat suveranei, amintind de contribuţia sa la dezvoltarea regiunii şi la sprijinirea unor instituţii sociale.
Emisiunile monetare ale Mariei Terezia
În aceeaşi perioadă au fost emise numeroase monede care astăzi reprezintă piese apreciate de colecţionari. Majoritatea emisiunilor monetare din timpul Mariei Terezia prezintă imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus, simbol al credinţei şi al protecţiei divine asupra monarhiei. Alte monede înfăţişează portretul împărătesei sau stema impresionantă a Casei de Habsburg.
Cea mai cunoscută piesă rămâne talerul Maria Terezia, emis pentru prima dată în 1741. După moartea împărătesei, toate exemplarele au continuat să fie bătute cu anul 1780, anul decesului său. Acest detaliu este unic în istoria monetară şi explică de ce majoritatea talerilor întâlniţi astăzi poartă aceeaşi dată, chiar dacă au fost fabricaţi zeci sau chiar sute de ani mai târziu.
Datorită purităţii ridicate a argintului şi greutăţii sale constante, talerul Maria Terezia a devenit una dintre cele mai apreciate monede comerciale din lume. A circulat intens în Europa Centrală, în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii, fiind acceptat în tranzacţiile comerciale internaţionale până în secolul al XX-lea. În unele regiuni, comercianţii aveau mai multă încredere în talerul Mariei Terezia decât în monedele locale.
Pentru colecţionarii din ţara noastră, monedele Mariei Terezia au o însemnătate aparte. Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic, astfel că multe dintre emisiunile acelei perioade au circulat şi pe teritoriul actual al ţării noastre. Descoperirile arheologice şi colecţiile muzeale confirmă prezenţa acestor monede în comerţul şi viaţa economică a vremii, iar exemplarele bine păstrate sunt astăzi foarte căutate de pasionaţii de numismatică.
Maria Terezia şi Francisc de Lorena au rămas în istorie nu doar ca fondatorii unei noi dinastii, ci şi ca simboluri ale unei epoci de reforme şi modernizare. Moştenirea lor este vizibilă şi astăzi, atât în monumente şi documente istorice, cât şi în monedele care păstrează vie amintirea unei domnii ce a influenţat destinul Europei Centrale.
