„Zeițele iubirii”
Dragostea este una dintre cele mai mistice emoții ale fiinţei umane. Legenda spune că însuși zeii și zeițele iubirii s-au luptat cu starea emoțională turbulentă pe care o producea. Zeițele iubirii au fost subiectul a numeroase opere de artă, iar poveștile lor au fost transpuse pe pelicule...
Zeițele atracției
Cea mai veche dintre zeițele iubirii este zeița egipteană Hathor. Hieroglifele și statuile care o reprezintă, datează încă din anul 3000 î.Hr., iar un templu uriaș se află și astăzi la Dendera, pe malul Nilului. Hathor era zeița fertilității și a maternității, iar conceptul de lapte ca simbol al hranei şi al unei noi vieți este strâns legat de ea. Din acest motiv, ea era adesea reprezentată cu coarne de vacă.
Pentru Afrodita, zeiţa grecilor, alte calități feminine au devenit importante: ea era venerată ca zeiță a atractivității. Afrodita stând pe o scoică se naște în largul coastei Cythera din spuma mării produsă de testiculele lui Uranus, pe care fiul său Cronos le-a amputat și aruncat în mare. Atenienii organizau sărbători colosale pentru Afrodita, unde curgea vinul, preotesele zeiței executau dansuri erotice, iar promiscuitatea sexuală era considerată un act salutar, deoarece o glorifica pe zeiță. Romanii au preluat cultul vechilor zei greci, dar au botezat-o pe Afrodita Venus, pe care o venerau de asemenea, ca zeiță a iubirii. Dar latinii erau mai disciplinați - unii spun că mai ipocriți - decât grecii, așa că nu existau sărbători orgiastice ale lui Venus pe străzile Romei. Romanii, de asemenea, își imaginau zeița ieșind din mare pe o scoică, imagine pe care au transmis-o succesorilor lor, italienii, şi una dintre picturile lui Botticelli o prezintă pe zeiţă în acest mod.
În mitologia nordică, Freyja este zeița asociată cu dragostea, frumusețea, fertilitatea, sexul, războiul, aurul și magia. Ea împarte cu Odin sufletele celor care mor în luptă – jumătate dintre ei ajung la Freyja, în palatul Folkvang, iar cealaltă jumătate în sala lui Odin, Valhalla. Zeiţa avea două pisici, Trofnir şi Högni, care trăgeau carul ei şi purta un colier splendid, numit Brisingamen, care, conform legendelor, a fost făcut de pitici.
Zeițe exotice din culturile îndepărtate
Pentru culturile din Orientul Îndepărtat sau din America nativă, atractivitatea nu era unul dintre cele mai importante atribute feminine. Prin urmare, zeițele lor nu erau sex simboluri, ci mai degrabă zeități înzestrate cu calități speciale.
Bodhisattva (cea iluminată) Guan Yin „era cea care observă toate vocile suferinţei din lume”, este asociată cu imaginile materne: ajută femeile cu probleme sau pe cele însărcinate, iar după moarte, ea îi conduce pe cei drepți, înfășurați într-o floare de lotus, spre „Țara pură”, paradisul religiilor orientale.
Zeiţa similară japoneză este Benten, unul dintre „spiritele bune” sau „kamiyas” din Shinto, religia națională japoneză. Ea este zeița continuității, a fluidității. Este, de asemenea, divinitatea apei, a vorbirii și a muzicii. Este adesea reprezentată ca o femeie cu 8 brațe sau ca o gheișă cu un instrument cu coarde, deoarece este și protectoarea gheișelor și a muzicienilor. Xochiquetzal din cultura aztecă nu este, de asemenea, „faimoasă” pentru atractivitatea sa, menirea sa era de a ajuta femeile însărcinate, și femeile care se ocupă cu cusutul și țesutul.
„Zeițele iubirii" sunt, de asemenea, inepuizabil reprezentate şi în opere de artă numismatică. Emisiuni realizate artistic cu o manoperă bogat detaliată! Alegeţi dintre ofertele noastre!
