Sărbătoarea Botezului Domnului
Ziua de 5 ianuarie este ajunul Bobotezei, o zi încărcată de tradiţii, în care în casele oamenilor vine preotul cu apă sfinţită şi busuioc. Se spune, că cine respectă tradiţiile din ajunul Bobotezei, va avea noroc tot anul. Ziua înainte de Botezul Domnului se serbează prin post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului şi Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
Tradiţii şi obiceiuri
Potrivit tradiţiei, ajunul Bobotezei este ziua în care preoţii merg din casă în casă pentru a binecuvânta şi a stropi cu agheasmă. Postul din 5 ianuarie există din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu demnitate din apă sfinţită – Agheasma Mare. În ajunul Bobotezei se pune o masă şi se aşterne pe ea o faţă de masă, aleasă special pentru acest eveniment, iar sub faţa de masă se pune fân şi pe fiecare colţ se pune sare. Deasupra se aşază 12 feluri de: fiertură de prune, perje afumate, borş de fasole albă, peşte prăjit, borş de peşte, plăcinte umplute cu varză acră, plăcinte cu mac, etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atinge de mâncare. După sfinţirea mesei, parte din mâncare sunt adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli.
Prima mare sărbătoare a anului
Praznicul Botezului Domnului, numit în popor şi Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creştini şi este predestinat să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului. Acest fapt Biserica mai numeşte „Arătarea Domnului” şi „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, de fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie botezul, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie. Această sărbătoare reprezintă botezul Mântuitorului Iisus Hristos la vârsta de 30 de ani, în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Sfântul Ioan Botezătorul este apreciat de creştini ca înaintemergătorul lui Iisus. Îmbrăcămintea lui era foarte simplă, avea părul şi barbă lungă. Considerându-l proroc, cei din Ierusalim şi din întreaga Iudee se apropiau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele şi pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan. Ioan le cerea înaintea botezului, să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar cel ce va veni după el, este mult mai mare şi mai puternic decât el şi îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc.
Boboteaza şi Sfântul Ioan
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său. La 6 ianuarie sunt aşteptaţi mii de credincioşi în biserici ca să ia agheasmă. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. Preoţii fac apă sfinţită, cu care botează apele, oamenii, animalele şi casele. Apa sfinţită oamenii religioşi o beau ca să fie protejaţi de rele.
Boboteaza este o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor. Acum se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Tradiţia ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Pe lângă tradiţia sfinţirii apelor, include şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot crucea din apă. Preotul aruncă o cruce în apă, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care găseşte primul crucea şi aduce la mal, primeşte binecuvântarea preotului şi se crede că va avea noroc tot anul.
Împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, Boboteaza marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă.
