Folosim module cookie pe site-ul nostru web. Modulele cookie sunt folosite pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi utilizarea site-ului nostru internet. Prin continuarea utilizării acestui site, vă exprimaţi acordul privind folosirea de către noi a modulelor cookie.
Meniu

Monede de investiţie din inima Africii

Monede de investiţie din inima Africii

Primele monede moderne de investiţie din lume au fost bătute în Africa de Sud. De atunci monedele de investiţie au devenit atât de populare încât multe ţări din întreaga lume au început să bată propriile monede de investiţii din argint şi aur.

Monedele de investiţie, sunt monede din metale preţioase care sunt bătute anual în sute de mii sau chiar milioane de exemplare, în primul rând pentru investiţii dar şi ca monede de circulaţie sau cu valoare numismatică. Deşi majoritatea monedelor de investiţii populare au curs legal cu valoare nominală, nu devin niciodată rare datorită cantităţilor mari emise.

Argintul, mai accesibil decât aurul

Prima monedă de investiţie din lume a fost Krugerrandul din aur al Republicii Africa de Sud, numit după Paul Kruger, preşedintele ţării de la sfârşitul secolului al XIX-lea, şi denumirea monedei naţionale, „randul”. Moneda a început să fie bătută în 1967 pentru a permite exportul rezervelor considerabile de aur ale Africii de Sud într-o formă uşor accesibilă micilor investitori, pe lângă lingourile de aur achiziţionate de băncile naţionale şi de societăţile comerciale. Pe măsură ce Krugerrandul a devenit extrem de popular, şi alte ţări principale producătoare de aur, cum ar fi Statele Unite, Canada şi Australia, au început să bată propriile monede de aur de investiţie.

În curând a devenit evident că cetăţenii care dispun de economii mai mici ar dori şi ei monede de investiţii mai ieftine, care să ofere de asemenea, siguranţa metalelor preţioase. Astfel monetăriile din ţările menţionate mai sus au lansat versiuni din argint ale popularelor lor monede de investiţii. Aşa s-au născut Vulturul de argint (SUA), Frunza de arţar (Canada), Kookaburra (Australia), Britannia (Regatul Unit), Ursul panda (China) şi una dintre cele mai populare monede de investiţii din Europa, Filarmonica din Viena, bătută în Austria. Mai recent, noi emitenţi au intrat pe piaţa monedelor de investiţii din argint, printre care Ucraina (Arhanghelul Mihail din 2011) sau Armenia (Arca lui Noe, tot din 2011).

Argint din inima Africii

Cel mai mare număr de noi emitenţi de monede de argint provine din ţările africane. Dintre monedele de argint pentru investiţii din Benin, Gabon, Togo, Camerun, Congo, Somalia şi Rwanda, cea din urmă este cea mai remarcabilă, deoarece, în timp ce primele repetă de obicei doar două motive, leul şi elefantul, mica republică centrafricană prezintă în fiecare an un animal diferit din savană, alături de motivul permanent, harta continentului. În plus, imaginile perfect realiste ale monedelor, prezintă întotdeauna animalele în perechi mascul-femelă sau cu puii lor. De exemplu, moneda din catalogul nostru Bursa Colecţiilor 2023/3, prezintă crocodilul de Nil. Monedele cu valoarea nominală de 50 de franci ruandezi, pe revers poartă stema ţării: în centru, un coş cu capac, reprezentând agricultura, plasat pe un angrenaj, simbol al industrializării progresive a ţării. Aceste două obiecte sunt flancate în stânga şi în dreapta de două plante - culturile principale ale ţării -, sorgul şi cafeaua, şi sunt protejate de ambele părţi de două scuturi indigene...

„Banii Domnului” nu se uzează

Potrivit experţilor, oamenii cumpără argint din trei motive principale: investiţii (1), teama de inflaţie (2) şi ca rezervă (3) pentru viitor. În comparaţie cu aurul, argintul este mult mai ieftin - în prezent, în jur de 21 de dolari pe uncie la nivel internaţional, faţă de aurul care costă aproximativ 1.840 de dolari pe uncie - şi este, prin urmare, mai accesibil pentru omul de rând decât aurul.

Cumpărătorii cu scop de investiţie (1) sunt încrezători în creşterea preţului argintului. Din acest punct de vedere, argintul nu este cea mai bună investiţie pentru neiniţiaţi, cărora le este mai greu să anticipeze tendinţele pieţei, iar argintul, în comparaţie cu alte metale preţioase, este foarte instabil: preţul său a crescut şi a scăzut de mai multe ori în ultimele decenii. Din acest motiv, experţii recomandă profanilor să cumpere cantităţi mici în mod regulat, deoarece astfel se reduce riscul produs de fluctuaţiile cursului de schimb, iar după câţiva ani, sau chiar zeci de ani, putem avea un stoc de argint cu o valoare considerabilă. Cu toate acestea, chiar şi cu fluctuaţiile cursurilor de schimb, preţul argintului - ca şi al altor metale preţioase - este în creştere de-a lungul timpului, deoarece rezervele naturale sunt limitate, iar industria modernă (automobile, avioane, computere etc.) şi medicina folosesc din ce în ce mai mult aceste metale, care sunt excelente conductoare de electricitate, rezistente la oxidare şi antialergice.

Oamenii cumpără argint şi de teama inflaţiei (2). Unii economişti consideră chiar că metalele preţioase (aurul fiind cel mai important dintre ele) sunt „banii lui Dumnezeu”, deoarece valoarea lor monetară, chiar dacă variază în funcţie de circumstanţele sociale şi economice, a reprezentat pentru omenire, încă de la începutul istoriei, în mod incontestabil o comoară, o bogăţie, o valoare care poate fi schimbată cu alte bunuri (troc).

Favoritul "apocalipticilor"

Cei care cumpără argint ca rezervă pentru viitor (3) se pregătesc pentru scenarii cum ar fi izbucnirea unui război sau un dezastru natural major - şi, să recunoaştem, de-a lungul istoriei, am văzut mai multe exemple din fiecare. În cazurile, când banii s-au devalorizat sau au fost epuizaţi, argintul acumulat ca rezervă, a fost folosit în contravaloarea bunurilor sau serviciilor necesare supravieţuirii: alimente, medicamente, combustibil, asistenţă medicală sau chiar protecţie armată. Argintul are o valoare mai mică decât aurul, astfel încât este mai uşor de folosit pentru bunurile menţionate mai sus în caz de criză. Dacă este necesar, putem plăti o pâine sau o canistră de benzină cu una, două sau o duzină de monede de argint... Cu aurul, aşa cum multe exemple istorice au arătat din păcate, ne putem răscumpăra chiar viaţa, casa sau averea. Deşi aceste scenarii par, din fericire, puţin probabile în situaţia actuală, ele se pot întâmpla din păcate oricând, chiar şi în Europa Centrală.

Oricare ar fi motivul pentru care oamenii cumpără argint, este cert că devine din ce în ce mai la modă în ţările dezvoltate. În SUA, de exemplu, în ultimii ani s-au vândut zeci de milioane de monede de argint de 1 uncie pentru investiţii. Bineînţeles, cei care doresc cantităţi şi mai mari - la fel ca şi aurul - pot cumpăra argint în lingouri de o sută de grame, până la câteva kilograme.

 

Etichete legate de conținut: Actualitate Numismatică

Căutare