Iubire eternă

Ce înseamnă acest cuvânt, „dragoste”? „Sentiment puternic de afecțiune pentru cineva sau ceva”- conform Dictionarului Explicativ al Limbii Române. În majoritatea limbilor, nu se face distincţie între „dragoste” şi „afecțiune”. Limba engleză, de exemplu, folosește cuvântul „love” pentru ambele emoţii, iar francezii, în ciuda faptului că pretind că sunt mari experți în dragoste, se referă la ambele sentimente ca fiind „amour”. Dar dragostea și amorul sunt două lucruri diferite.

Joaca hormonilor sau inspirație divină?

Potrivit științei moderne, sentimentul de dragoste este cauzat la nivel fiziologic de așa-numiții hormoni ai iubirii, acesta este modul în care natura ne încurajează să ne alegem partenerul. În general, iubirea presupune respect reciproc, fidelitate sexuală, intimitate psihologică, plăcere sexuală, sprijin emoțional, plăcerea de a fi în compania celuilalt și un echilibru între individualitate/independență și timp petrecut împreună. Natura, pe de altă parte, ne oferă darul iubirii, care ne face „orbi” la dificultățile care ne așteaptă, astfel încât să putem intra mai ușor într-o relație sau să întemeiem o familie. Dar oare iubirea se rezumă doar la acest lucru? Este vorba de creșterea nivelului de hormoni ai fericirii - dopamina, serotonina, oxitocina - în corpul nostru la o anumită vârstă predeterminată genetic sau într-o anumită perioadă a anului? Cu siguranță nu… Mitologia greacă antică arată că strămoșii culturii europene gândeau altfel.

O mică „istorie a  dragostei”

Figura lui Eros din mitologia greacă, zeul înaripat al iubirii, cu săgețile lui care nu greșeau niciodată ţinta, semăna chinurile mistuitoare ale dragostei atât printre zei, cât și în rândul muritorilor. Săgeţile sale, așa cum provoacă iubirea, pot provoca și durere și suferință. Dar dacă dragostea - sau dragostea neîmpărtășită - poate face pe cineva să sufere și chiar să cadă într-o apatie sinucigașă, cum poate fi doar „darul naturii de alegere al partenerului”, care „servește doar la perpetuarea speciei umane”, așa cum cred unii dintre naturaliștii de astăzi?

Romanii au preluat explicația grecilor antici despre dragoste, deoarece și în mitologia lor apare Eros, de data aceasta sub numele de Amor sau Cupidon. În Evul Mediu și, mai târziu, în cultura creștină a epocii moderne, dragostea a fost văzută și ea ca un dar divin de origine cerească. Figura păgână a lui Cupidon, apare în nenumărate fresce și picturi sub forma unor îngeri dolofani, de obicei goi și uneori înaripaţi. Aceşti „putto” au devenit elemente decorative aproape obligatorii pentru orice obiect artistic sau chiar clădire care are cea mai mică legătură cu dragostea... Domnia decadentă a heruvimilor care poartă bucuria şi răspândesc iubirea, s-a încheiat în secolul al XX-lea, un secol imoral din punct de vedere cultural, după părerea multora: de la mișcarea hippie din anii '60 încoace, unii tineri cred în „dragostea liberă”, în „dragostea fizică”, în „căsătoria deschisă”, iar oamenii de știință cred în dezamăgitoarele „procese hormonale” amintite mai sus... Și totuși, astăzi, romanele de dragoste se vând cu milioanele, iar comediile romantice bat recorduri în cinematografie... Pentru că dragostea este eternă, iar în dragostea adevărată vor crede mereu tineri și bătrâni, femei și bărbați.

Simbolurile eterne ale iubirii

Deși puțin cunoscut în Europa, trandafirul albastru - care acum poate fi creat nu doar prin vopsire, ci și prin modificare genetică – în Asia este un simbol al dragostei perfecte, împlinite întru totul. Trandafirul roșu, care este simbolul cel mai des folosit la noi, a fost alegoria Afroditei, zeița iubirii, iar trandafirul alb este simbolul suprem al purităţii şi inocenţei, care transmite întotdeauna sentimente calde, vibraţii pozitive, pace şi linişte. A devenit floarea clasică de nuntă, mai ales pentru că albul reprezintă unitatea, virtutea şi puritatea.

În mitologia greacă se spune că frumusețea Ledei, fiica lui Testius, regele Etoliei l-a fermecat pe Zeus. Așa că pentru a-și împlini iubirea, zeul suprem s-a transformat într-o lebădă, iar din legătura lor au rezultat două perechi de gemeni – Castor și Pollux, Clitamnestra și Helena din Troia. Lebăda era deja un simbol al iubirii (fizice) și al intrigilor amoroase în mitologia greacă. Cu toate acestea, perechea de lebede a fost un simbol al iubirii timp de secole, deoarece lebedele își aleg un singur partener pentru toată viața, ceea ce este neobișnuit în lumea păsărilor. Un simbol foarte frumos este inimioara de aur. Multe femei o poartă pe un lănţişor la gât, sau pe o brățară oferită de iubitul lor. Verighetele soților sunt, de asemenea, din aur, putem spune, îndreptățit, că rezistența verighetelor ca simbol a rezultat din însăși puterea omului de a iubi. Un alt simbol etern al iubirii, inima roșie, tradiția biblică asociază inima cu omul interior, viața sa afectivă dar şi inteligența.

Profitaţi de ofertele noastre, alegeţi dintre medalii ocazionale! Oferiți cadou medalii festive, pentru imortalizarea clipelor efemere. Surprindeți-vă persoana iubită cu o medalie frumoasă, ambalată exclusiv, cu o felicitare care poate fi personalizată!