Folosim module cookie pe site-ul nostru web. Modulele cookie sunt folosite pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi utilizarea site-ului nostru internet. Prin continuarea utilizării acestui site, vă exprimaţi acordul privind folosirea de către noi a modulelor cookie.
Meniu

Geneza talerului

Geneza talerului

În urmă cu o jumătate de mileniu, moneda de argint cunoscută sub numele de taler, una dintre cele mai răspândite monede ale timpurilor moderne, şi-a început cucerirea din oraşul Joachimsthal din actuala Republică Cehă. Moneda de dimensiune mare de argint  a deschis noi oportunităţi nu numai de dezvoltare economică, suprafaţa mai mare a monedei a oferit, de asemenea, gravorilor o bună posibilitate pentru lucrări artistice, cu figuri şi desene mai elaborate decât pe monedele anterioare.

Naşterea talerului poate fi pusă în legătură cu schimbarea economică de la începutul secolelor al XV-lea şi al XVI-lea, când rezervele de aur din Europa Centrală se diminuaseră semnificativ din cauza exploatării miniere, iar rezervele de metal preţios nu mai erau suficiente pentru a produce florinii de aur, care se generalizaseră deja în întreaga Europă. Astfel, a apărut necesitatea de a emite monede de aceeaşi valoare, dar bătute în argint. Această cerere a fost favorizată şi de teritoriile nou descoperite şi colonizate din America de Sud, unde în special spaniolii, au început să trimită cantităţi mari de argint, în timp ce, în acelaşi timp, în Europa Centrală au fost deschise noi mine de argint.

Una dintre primele mine de argint nou descoperite a fost la Schwaz, în provincia Tirol. În 1484, Sigismund, arhiducele de Tirol, a început să emită monede de argint mult mai mari şi mai grele, dintr-un metal  cu un conţinut mai pur decât denarii de argint cu care fuseseră obişnuiţi în Evul Mediu. Deşi Sigismund nu a bătut o cantitate semnificativă din noile monede de argint, acestea au devenit rapid atât de populare încât, în conformitate cu practica medievală, în multe locuri au fost emise replici ale acestora.

Itinerarul de succes al talerului

În 1516, a fost descoperit unul dintre cele mai bogate zăcăminte de argint, în Munţii Metaliferi din Boemia. Conţii de Schlick, care deţineau zona, au profitat rapid de acest dar al naturii: au deschis mai multe mine în zonă şi au fondat în curând oraşul minier Sankt Joachimsthal, care era la acea vreme al doilea cel mai populat oraş din Republica Cehă, după Praga. Trebuie să fi arătat ca o aşezare californiană din timpul goanei după aur. Oraşul existent şi aztăzi, este cunoscut sub numele de Jáchymov, o localitate cu puţin sub 2.500 de locuitori. Conţii de Schlick,  au început să bată monede de mare puritate şi greutate din argintul exploatat din minele din jurul oraşului Joachimsthal, care au fost numite mai întâi „Joachimsthaler”, adică „Joachimsthal (bani)”, după numele oraşului minier. Prima monedă de argint „joachimsthal” a fost bătută în 1519, fără a fi indicat anul. Noua monedă mare de argint, „thaler”, o abreviere de la „joachimsthaler”, a devenit rapid răspândită şi populară în întreaga Europă.  Denumirea banilor, din cauza obişnuitelor greşeli de pronunţie, a denaturării cuvintelor sau pentru o pronunţie mai uşoară, s-a impus în diferite limbi sub diverse forme: în engleză „dollar”, în ţările scandinave „daaler”, în limba română „taler”. Au fost emişi taleri şi în monetăriile transilvănene atât în perioada principatului autonom cât şi în perioada suzeranităţii austriece. În Principatul Moldovei, Despot Vodă a încercat să bată taleri moldoveneşti, „supravieţuind” doar câteva exemplare, emise în 1562 şi 1563. De aceea, nu întâmplător emisiunile monetare ale acestui principe renascentist figurează printre marile rarităţi ale numismaticii româneşti.

Datorită cererii tot mai mari de argint, industria minieră din Joachimsthal s-a dezvoltat rapid: în 1526, în minele din jurul oraşului lucrau deja 8.000 de muncitori - un număr foarte mare pentru standardele secolului al XVI-lea. Abia la începutul secolului al XIX-lea, zăcămintele bogate au fost epuizate iar numărul muncitorilor a scăzut de la opt mii la câteva sute. Dar, până atunci, multe variante ale talerului s-au răspândit în Europa şi chiar în lume, de exemplu talerul austriac Maria Tereza, a fost un mijloc de plată popular în nord-estul Africii în secolul al XIX-lea.

Ocazie unică! Acum puteţi comanda replica primului taler – numită „Joachimsthaler”– înnobilată cu aur şi argint. Trimteţi comanda cât mai curând posibil, stocul este limitat!

Etichete legate de conținut: Actualitate Istorie Numismatică

Căutare