Buna Vestire, sărbătoarea Maicii Domnului

Buna Vestire este celebrată în fiecare an pe 25 martie în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gavriil că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret. În calendarul popular această sărbătoare se mai numeşte Blagovistenie. În această zi, este recomandat ca toată lumea să mănânce peşte, în special credincioşii care au ţinut post.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire

Există mai multe obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire. Conform unei tradiţii româneşti ziua de Buna Vestire se mai numeşte şi Ziua Cucului. Cântecul cucului trebuie aşteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin şi buzunarele pline de bani, astfel în anul ce va urma, vor putea beneficia de lucruri bune. Tradiţia ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, să nu ne certăm şi să nu fim supăraţi unii pe alţii, pentru că vom avea necazuri tot anul. Tot în această zi se fac previziuni meteorologice. Se spune că aşa cum este vremea de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire e bine să punem pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot anul.

Sfânta Fecioara Maria, Maica Domnului

Fecioara Maria este cea mai sfântă între femei, cea mai binecuvântată, Născătoarea de Dumnezeu, Maica Domnului. Regina tuturor îngerilor şi arhanghelilor, mama lui Iisus Hristos, veghează oamenii cu iubirea sa nemărginită. Este un vindecător puternic plin de compasiune şi un mare învăţător spiritual. În special este preocupată să ajute copiii, părinţii, oamenii bolnavi sau săraci şi pe cei care au nevoie cel mai mult de dragostea sa.

Maria, cel mai îndrăgit nume

Maria este unul dintre cele mai răspândite, dar şi îndrăgite prenume de fete din România. Pentru orice fată este o binecuvântare să poarte acest nume sfânt ce semnifică dragoste, ocrotire şi smerenie.

O ramură artistică sfântă - iconografia

Potrivit unei legende, Sfântul Luca a fost primul care a pictat-o pe Maica Domnului şi de aceea îl cinstim drept sfânt protector al pictorilor de icoane. Acestea nu sunt doar podoabe ale bisericilor, ci pot avea şi rol decorativ în casele noastre. Majoritatea icoanelor româneşti sunt executate pe lemn, dar există icoane pictate pe sticlă, ceramică, piatră sau pe metale preţioase. Aceste icoane pot fi cadouri deosebite pentru cei dragi, dar în primul rând le cumpărăm pentru noi înşine.

O piesă cu adevărat deosebită, pe care apare Fecioara Maria cu pruncul, este o medalie pictată din argint pur. Această medalie splendidă aparţine colecţei minunate, numită „Icoane şi Sfinţi” şi poate fi comandată de pe site-ul firmei SC Muzeu Galerie SRL, care oferă medalii unice şi diferite piese de colecţie.